Aştept primăvara...

Aştept primăvara sub adierile calde ale vântului. O, ce privelişte încântătoare mi se-ntinde sub ochii mei cristalini!

Văd, cum, ghioceii gingaşi răsar din omătul topit. Privesc, cum, un boboc de nalbă priveşte spre soare, cu un zâmbet imprimat pe buzele pufoase. Greierii au început să-şi cânte ritmul vieţii, iar fluturii multicolori şi dezamorţită făuresc drumul primăverii. O aştept, o aştept, dar ea întârzie! Oare de ce? Aceste gânduri sună precum gândurile unui îndrăgostit, a cărui iubită întârzie la întâlnirea mult aşteptată.

Peisajul panoramic mă încântă. Observ că, iepuraşii îşi schimbă blăniţele, în culoarea primăverii. Lunca a prins spiritul vieţii şi acum e plină de vietăţi de culori aprinse. Razele astrului auriu mângâie iarba umedă şi proaspătă.

Primavară, unde eşti?

Ecoul îmi răspunde: Primăvară ce mai stai?

Aşa este...ecoul minţii şi inimii mele îşi răspund. În abisul gândurilor mele aveam răspunsul: Vin acum!

Trandafiri albi, tocmai înfloriţi mi-au arătat cu vârful frunzelor catifelate pe ea, mult aşteptata primăvară. Mă uit la ea cu o admiraţie aparte...cum îşi poartă trupul mlădios cu o eleganţă divină, cum îi cade de pe umeri, în valuri, voalul străveziu. Pasul fatal al timpului intr-un mod miraculos s-a oprit dorind sa absorbe parcă frumuseţea angelică a primăverii. Ghioceii îi ies în cale grăind: O, regină a reînvierii, o , regină a vieţii, bine ai venit!

Zâna m-a luat de mână şi am pornit împreuna spre a reda fiinţelor adormite spiritul vieţii...

Aştept primăvara...a sosit!