miercuri, 23 decembrie 2009

Bradul

De ce decoram bradul de Craciun?

Obiceiul provine probabil de la egipteni, care isi ornau casele cu frunze de palmier in ziua solstitiului de iarna. Obiceiul a fost preluat de romani, care au folosit, in locul palmierului, brazii.Dar povestea incepe cu adevarat prin secolul al VII-lea, cand un calugar din Devonshire a venit in Germania pentru a raspandi cuvantul Domnului. Legenda spune ca s-a folosit de forma triunghiulara a bradului pentru a simboliza sfanta treime. In Europa secolului al XII-lea, cu ocazia Craciunului, bradul era atarnat de tavan cu varful in jos!

Se pare ca bradul a fost decorat pentru prima data la Riga in 1510. La inceputul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumanari, pentru a le sugera copiilor sai sclipirea stelelor de pe cer.

La mijlocul secolului al XVI-lea, apar in Germania primele targuri specializate in vanzarea de cadouri, de obicei mancare sau obiecte de folosinta practica.

Figurile modelate de brutari din paine, care apoi erau agatate in brad ca ornamente, aveau mare trecere. Se pastreaza in acest sens marturia unui vizitator al orasului Strasbourg in 1601. El descrie brazi decorati cu astfel de figurine, cu acadele si ornamente din hartie colorata. Incarcatura biblica atribuia bradului astfel impodobit simbolul pomului paradisului, al belsugului, al cunoasterii si al inocentei.

Beteala a fost inventata in Germania pe la 1610. In acea vreme nu era numai argintie, era chiar din argint! Au fost inventate masini pentru obtinerea unor folii subtiri. Argintul era durabil insa oxida repede, astfel ca au fost incercate diverse aliaje de plumb si cositor, dar produsul era atat de greu, incat se rupea sub propria greutate. Astfel incat argintul a fost folosit pana la mijlocul secolului al XX-lea.

In Marea Britanie, obiceiul bradului de Craciun a patruns prin intermediul negustorilor germani stabiliti in Anglia, care obisnuiau sa-si decoreze casele de sarbatori. Interesant, nu? Sa ne amintim de calugarul din Devonshire care…

Decoratia bradului consta in beteala din argint, lumanari si margele, toate produse in acel secol XVII in Germania si Europa de Est. Obiceiul cerea ca fiecare membru al familiei sau invitat sa aiba cate un mic brad asezat pe masa in dreptul lui, cu cadourile alaturi.

In 1846, Regina Victoria si Printul Albert (de origine germana), apar in “Illustrated London News”, impreuna cu copiii, in jurul bradului de Craciun. Popularitatea familiei regale a facut ca obiceiul sa se raspandeasca repede printre supusi. Bradul a devenit “la moda” nu numai in insulele britanice, ci si pe coasta de est a Americii.

Decoratiile erau de o mare varietate, fiind manufacturate “in casa”. Tinerele doamne petreceau ore decupand fulgi de zapada si stelute, impaturind pliculete pentru cadouri si cosulete de hartie pentru dulciuri. Ansamblul era completat cu margele si beteala din argint produse in Germania, impreuna cu ingerii ce urmau sa stea in varful bradului. Lumanarile erau adesea asezate in inele de lemn.

Tarile din spatiul mediteranean nu s-au aratat prea interesate de brad, preferand scenele biblice asezate pe platforme triunghiulare (ceppo), bogat ornamentate.

In America, bradul de Craciun apare pe la 1747, in comunitatile germane din Pennsylvania, dar se raspandeste abia o data cu dezvoltarea comunicatiilor, in secolul XIX.

In 1882 este patentat becul electric, iar in 1892 el este adaptat pentru pomul de Craciun. Tot in aceasta a doua jumatate a secolului al XIX-lea, obiceiul impodobirii bradului la sfarsit de an patrunde dinspre nord si pe teritoriul actual al Romaniei. Obiceiul s-a suprapus peste cel al butucului de Craciun. Ritual azi disparut, dar atestat inca de la romani, butucul de Craciun, un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie.

Secolul XX aduce un val de noutati: Dupa 1918, din cauza problemelor de export, Germania nu mai este principalul furnizor de decoratii. Locul sau este luat de Japonia si SUA.

In 1930 brazi de mari dimensiuni sunt amplasati in locuri publice.

La mijlocul anilor ‘60, ideile moderniste se rasfrang si asupra pomului de Craciun. Brazii din aluminiu argintiu, importati din America, sunt foarte la moda. Acestia nu necesitau alte decoratii decat sursele de lumina colorata care se reflectau multiplu pe crengile argintii.

In anii ‘70 apar brazii artificiali cu aspect foarte realist.

Spre sfarsitul anilor ‘90, decorarea bradului se intoarce spre ideile Victoriene, dar cu teme si concepte noi.

Oare ce ne rezerva mileniul al III-lea?…

vineri, 11 decembrie 2009

Amintiri...

Amintiri...


O, Doamne! Pe celuloidul mintii mele sunt imprimate imagini ...acele imagini se numesc amintiri.
O poarta de opal sta sub semnul magic al copilariei unde figura armoniei este nelipsita. Jocul constituie si el o dimensiune importanta, datorita lui am vazut orizontul din toate unghiurile posibile. Imi amintesc cum imitam ,,botul de urs” atunci cand primeam o papusa cu “pielea” rozalie. Nu doream o papusa, ci o masinuta super-rapida cu care puteam sa incurc planurile adultilor in domeniul deplasarii. Imi mai amintesc si cum zburdam campul plin de flori multicolore. Mireasma lor imi strabate abisul sufletului si ma teleporteaza pe puful alb al unui nor ascet. Gheturi eterne stau sub semnul intrebarii.
Acum calc pe o treapta a vietii...adolescenta. Figura solidaritatii fratesti se evidentiaza prin aparitia unei fetite cu chip gingas, nasuc mic si cafeniu si bucle de un negru intens. Daca la inceputul inceputurilor exersam vazutul orizontului din toate unghiurile posibile, ei bine, acum simt si inteleg pana si cea mai mica unda de lumina rasarita din orizont. Daca inainte lucrurile erau partial sau total abstruse, acum adolescenta fiind vad in fiecare lucru abstrus o anumita logica si claritate a modului cum decurge in cele mai mici detalii, viata. Acum inteleg si simt pulsatia vietii in mine.Imi place si o traiesc...pofta de a ma juca, pofta de a fii adolescent, dorinta de viata creste cu zilele care trec. Nici nu ma gandesc la momentul cand voi vedea ecranul final al vietii. Amintiriile te paralizeaza dulce, te sug ca vampirii vechi care nu vor sa moara...

Clipele fericite ne sorb in ele asa cum ne capteaza oglinzile imaginea, le traim intens, iar amintirea lor ne strajuieste existenta, chiar daca suntem fiinte efemere...

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Color of my life

sâmbătă, 26 septembrie 2009

Marturie

luni, 31 august 2009

Suflet marin

Din mare ieşea un zeu măreţ ,un soare roşu,mare,rotund ,care emană forţă şi dă certitudine existenţei...o nouă zi incepe triumfătoare.
Culori calme şi dulci îmi fură inima şi mi-o poartă în spinarea pescăruşilor albi precum spuma laptelui. Albastrul şters al orizontului îmi inundă ochii de frumuseţe. Zgomotul ritmic al valurilor spumegânde îmi gâdila auzul.Valurile au început sa aibă reflexe de culori,cerul se cerne in zeci de nuanţe strălucitoare.Razele difuze şi ludice se prind de părul meu,o paloare semeaţă observ pe chipul Astrului,un zâmbet imprimat pe buzele mele.Deschid braţele de parcă aş vrea să cuprind întreg oceanul şi zeul Soare.


...marea mi-a dat întotdeauna un sentiment profund de libertate şi nostalgia necuprinsului...


Vântul îmi leagănă întreg corpul în ritmuri spiralate dorind să danseze cu el ,cu întreaga mea fiinţă sub privirile gingaşe ale puilor de pescaruşi ,pe culorile vii reflectate de marea etern albastră,pe melodia valurilor spumegânde.Marea e liniştită ,la fel si sufletul meu.

Urc pe o stâncă şi privesc ... privesc cum cetele de îngeri se joacă în apa pură , cum delfinii în grupuri saltă peste valuri şi străbat marea catifelată precum puful unui pui golaş de pescăruş.Îmi întorc privirea şi o aţintesc asupra unor grupuri de copii care fac castele de nisip..copilăria e prezentă în sufletul lor aşa cum ar trebui să fie prezentă în sulfetul oricărui om.

Sulfetul meu marin e calm,e liniştit.În jurul meu este pace,este linişte ,este lumină şi speranţă...

Soarele amurgea ...
În curând pe cerul violaceu străluceşte o stea, Luceafărul blând care poate fi văzut din orice colţ de lume ,orice unghi.Umezeala nopţii se întinde pretutindeni asemenea unui val lipicios.Cobor din vârful stâncii,mă aşez pe nisip, închid ochii şi adorm în valsul mării...

luni, 17 august 2009

Rainbow(Curcubeu)




Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic care se manifestă prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, cand soarele este apropiat de orizont.

__________________________________________________________________


Ador sa privesc un curcubeu! Ma uit la un peisaj mirific ,enigmatic,romantic...prin curcubeu cristalul cerului si jad-ul pamantului se unifica...

Daca as putea urca pe acele culori as putea atinge cu varful degetelor vazduhul...

...Asculta!
-Se aude sursurul cristalin al apei limpezi...ciripitul ludic al pasarilor imi patrunde sufletul...
...Aurul verde al padurii imi fura ochii...Curcubeul..cu multicolorul sau imi transmite o senzatie ,o stare de spirit dinamica,voioasa,fericita...



duminică, 16 august 2009

Dimineata


Dimineata,o parte a zilei ce-ti incanta ochii.E mai usor sa prind cu mana o raza de soare,sa opresc in loc o adiere de vant,sa intarzii din zborul etern pasul fatal al timpului.


Fiintele necuvantatoare s-au trezit din somnul dulce si vesnic al lor.Soarele absoarbe roua Diminetii de pe campul inverzit,de pe varfurile ascutite ale ierbii.Daca departarea va sorbi treptat in adancurile sale chipul blajin al Diminetii,desprins inca de pe zare si inceremenit in timpul luminos tesut in jurul ei de razele aurii in praful astrului,va fi o zi fermecatoare.


Crinii si trandafirii gratiosi precum sunt le arata bobocilor vioi o dimineata magica.Atmosfera Diminetii se imbina cu seninul cerului precum cristalul.


Nalucile muntilor sunt centrul de atentie ale Diminetii.Ele presara pasii Diminetii cu aur si argint ,atent ales....

Asa este Dimineata! Dulce si suava mangaind sufletul oricarui muritor!

vineri, 14 august 2009

IF


If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you,
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or being lied about, don't deal in lies,
Or being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise:

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with Triumph and Disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to, broken,
And stoop and build 'em up with worn-out tools:

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch - and toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breathe a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on!"

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with Kings - nor lose the common touch,
If neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man, my son!

luni, 20 iulie 2009

Parfum de flori ,aici pe blog:)

duminică, 19 iulie 2009

Pamantul de sus




sâmbătă, 11 iulie 2009

Este acesta Paradisul?...DA!...

O poarta enigmatica...

Dand la o parte ramurele...
Drumul catre Paradis...

Amprenta lui Dumnezeu

joi, 18 iunie 2009

Noi enigme...o noua si recenta aventura...

Va plac excursiile,drumetiile ,calatoriile?Ei bine,ele sunt pasiunea mea! Nu sunt doar Hobby-uri,ci un mod de a trai! Uitati aici imagini din drumetia pe care am facut-o recent in 17 Iunie.Ma mir si ma bucur:Curatenie desavarsita!

Am fost la cascada Pleoapele din statiunea Geoagiu-Bai si in zona am gasit pesiaje care mi-au furat sufletul!




sâmbătă, 13 iunie 2009

Imagini din Romania

Avem peisaje superbe,locuri extraordinar de fermecatoare si totusi...distrugem fara se ne uitam inapoi ,dar nici in viitor sa vedem ,sa ne imaginam cum e o lume fara nimic..totul pustiu precum in desertul Sahara si oameni in razboi pentru un petec de pamant.